Fie ca vrem, fie ca nu, in fiecare zi avem de luat decizii. Unele mai importante, altele insignifiante, unele majore, altele minore…. oricum ar, fi viata e o succesiune de decizii.
Cel mai probabil la asta se rezuma destinul, la deciziile pe care le luam zi de zi. Tocmai de aceea ar trebuii sa ne gandim de doua ori inainte sa luam o decizie, indiferent de importanta pe care credem ca o are, pentru ca de multe ori lucrurile pe care le consideram absolut insignifiante, etichetandu`le ca facand parte din rutina zilnica, pot capata o importanta majora in anumite circumstante.
Concluzia acestui post va las sa o trageti voi… un “sfat” (pun in ghilimele pentru ca nu imi permit sa dau sfaturi nimanui, mai degraba imi dau cu parerea), aveti grija la fiecare decizie pentru ca in felul ei fiecare conteaza mai mult sau mai putin, dar de multe ori “putinul” face diferenta.
Pana data viitoare,
Bloggereala placuta!
Ada Said:
on februarie 19, 2009 at 12:26 am
Nu cred ca destinul poate fi sinonim ca sa zic asa cu deciziile.A lua o decizie presupune implicit liberul arbitru cu care este inzestrat omul, pe cand definitia destinului contrazice existenta acestuia.Si pe de alta parte multi spun ca destinul ni-l facem singuri, deci automat prin deciziile luate de noi. Asta presupunand ca destinul este determinat de decizii care la randul lor sunt determinate de liberul arbitru. Deci destinul este subordonat liberului arbitru. Hai ca am ametit deja… Ideea e, viata da este facuta din decizii.Ele ne scriu firul vietii?Parerea mea e ca da.Suntem responsabili de actiunile noastre…Deciziile sunt produsul capacitatii noastre de a cantarii lucrurile, deciziile sunt cele cu care (scuza-mi cacofonia) suntem nevoiti sa traim.
sylvia Said:
on februarie 23, 2009 at 6:09 pm
insasi echilibrul este relativ…ca de altfel orice…deci nu va exista nicio relatie (perfect) echilibrata…in plus o relatie “echilibrata” ajunge sa fie o relatie plictisitoare(din punctul meu de vedere),cel putin la varsta noastra…in legatura cu compromisurile pentru ca cei din jur sa iasa in avantaj…atunci cand faci un compromis pt o pers apropiata tie,la care tii sau pe care o iubesti,nu te vei gandi la gestul tau ca la un compromis…in momentul in care incepi sa te prinzi ca faci compromisuri…nu prea e bine….adik ceva s a stricat daca compromisurile pe care le faci incep sa devina apasatoare…:)) p.s e abia nu abea:D
unbloginplus Said:
on februarie 23, 2009 at 6:24 pm
sylvia Said:
on februarie 23, 2009 at 6:56 pm
what..everrrrrrrrrrrrrrr!